Scoarţă cochilie monadă. Foşnetul şi fibrozitatea părţii întreg. Conceptul de proximitate auratică

Libraness, Yesterday… and Tomorrow’s Shells, Tiger Style Records, 2000

 

Styles: Alternative/Indie Rock, Experimental Rock, Post-Rock

Zgomotul, care ne parvine confuz şi dezordonat din confuzia dezordonată a vieţii nu ni se dezvăluie niciodată în întregime şi ne rezervă mereu nenumărate surprize. Suntem siguri, aşadari, că selectând, coordonând şi controlând toate zgomotele, vom îmbogăţi omenirea cu o plăcere nouă şi neobişnuită a simţurilor. Deşi trăsătura caracteristică a zgomotului constă în faptul că aduce aminte brutal de viaţă, Arta Zgomotelor nu trebuie să se limiteze la o reproducere imitativă. Ea va atinge cea mai puternică forţă emoţională prin însăşi plăcerea acustică pe care inspiraţia artistului va şti să o extragă din combinaţia zgomotelor.

Luigi Russolo

Eascoica refluxul muzicii peste ape pluteşte.

James Joyce

La trei ani după Shapes, în 1997, atunci când Polvo semnează ultimul său album din anii ’90, şi înainte de reuniunea din anul 2008 de la All Tomorrow’s Parties, încheiată un an mai târziu cu apariţia materialului In Prism, vocalul Ash Bowie îşi adună demourile înregistrate în perioada 1993-2000, le prelucrează într-un material de sine stătător şi, sub numele  de  Libraness, lansează la început de mileniu în anul 2000 materialul solo Yesterday… and Tomorrow’s Shells. Dacă debutul albumului ne introduce proto-alegoric prin Intro între 1984 şi Minunata Lume Nouă, salonul de copii diocefali cu diplomă în psycho-dramă, bucata instrumentală Toy Planetarium poate fi vizualizată ca un astrolab galactic şi forjat concepută epic-arcanic, ca o formă de sonoritate anarhetipică cu fluxuri Le Planetarium şi reverberaţii demenţiale Nathalie Sarraute, alternativă steam punk la psihedelismul psihotrop disociat de Flaming Lips. Cu bizareria sa de fundaluri suprapuse, Hit the Orizon construieşte altminteri senzaţia de emanaţii purtate multiplu de tălăngi esoterice şi behăituri sacro-psihotice, întâlnire de gradul 0 mai mult decât iluzorie între atomii învălătuciţi ai fluidităţii hindo-budiste şi mantrele transiente ale sacrului divinatoriu trans-brahman. The Memory este reminiscent tubulară, cu sunete dezirante, ansamble şi pistoane rizom, o adevărată fabrică de absolut dirijată de capelanul Karel Čapek, continuându-se în Paper Raft, origami cosmic, gaură de vierme, corpus fâlfâit de lăcuste mecanice. Demo(n)-ul atmosferic Grief Mechanism se desfăşoară abscons ca un limb zgomotos într-o oţelărie cosmică şi consfinţeşte oareşicum şi neverosimil un mariaj asexuat şi anarho-coagulant între conceptul noise pop şi simulacrul progenitură rock industrial, incubator clocitor-experimental la tripurile altminteri punk şi suprarealiste ale celor de la Meat Puppets. Dacă Face on Backwards este aurorală şi enigmatică, primăvară orientală, ceremonial de gheişă, Deformed Bridges este abrazivă şi hipnotică, deopotrivă aprigă şi melodioasă, magic-disonantă, colaboraţionism aproape desăvârşit între planurile indie şi experimental, pe cea mai hipnotic-visătoare şi elevat pierdută bucată de puzzle de pe album. Texturile dense şi co-expuse, sunetele anarhetipice şi aparenta disonanţă de pe Yesterday… and Tomorrow’s Shells nu sunt deturnări catastrofice îndreptate împotriva structurilor deja clasice de sunet indie/alternative sau frâne cenzuri pentru experimentele (de)constructive din post-rock-ul contemporan. Dimpotrivă, în era digitală şi post-umană, ele sunt deopotrivă chiar Exteriorul, deschideri către creaţie, complex şi incomensurabil, aglomerări vii cu particularităţi proprii, metamorfoze, transienţe ale sublimului post-artistic, patasonorul, nexus şi coexistenţe, alternative indie-libertare, bucăţi de sunet multiple şi indieviduale, copii nou-născuţi, multiplicităţi creative, proximitate auratică, hemoglobină şi reverie auratică. Yesterday… and Tomorrow’s Shells este un trip-voiaj indie rock în interes de serviciu avant-garde, experimental şi post-rock, Polvo întâlnind Thinking Fellers Union Local 282, Sebadoh şi Helium, sau varianta cinematică darjeeling unlimited întâlneşte la cotitură experienţială alternativa omega din zgomotul alb la început de mileniu trei-de Chardin-DeLillo.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s