De veghe pe platformă. Cristian, Michel şi micul Caspar David Friedrich

“Copil fiind, puteam rămâne ore în şir să număr firele de trifoi de pe o pajişte: niciodată în ani de căutări, nu găsisem un trifoi cu patru foi; dar nu simţeam nicio dezamăgire, nicio amărăciune; la drept vorbind, la fel de bine aş fi putut să număr firele de iarbă: toate acele fire de trifoi, cu trei frunze, mi se păreau pururi identice, pururea minunate. Într-o zi la vârsta de doisprezece ani, m-am căţărat în vârful unui stâlp electric, pe munte. În timpul ascensiunii nu privisem în jos. Dar sus, pe platformă, mi s-a părut complicat şi periculos să cobor. Lanţurile de munţi se întindeau cât vedeai cu ochii, acoperite de zăpezi eterne. Cel mai simplu ar fi fost să rămân pe loc – ori să sar. Mă reţinuse, in extremis, gândul că m-aş fi zdrobit de stânci; altminteri, cred că aş fi putut să mă bucur la nesfârşit de zborul meu.”

Michel Houellebecq – Platforma

Advertisements
Posted in Uncategorized

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s